Prezentare

Johnny Răducanu e un singuratic. De geniu. Ce face el acolo, în cămăruţa de la etajul 7 a unui bloc de garsoniere confort I din Bdul Banul Manta, de nu-l reclamă nici un vecin, ţine probabil de miracol. Pentru că el deranjează, de dimineaţă până seara, bunăstarea blocului. Odată, urcând la etajul 7 cu un lift nesigur mai ales între etaje, cineva care locuia pe acelaşi palier m-a oprit să dau drumul brusc la uşa liftului spunându-mi:
– Lăsaţi-o uşor, Johnny cântă!
Peste toate aceste neajunsuri se prelungea (…) un sunet nedefinit. Dintr-o muzică nedefinită. Scrisă de un compozitor nedefinit. Născut dintr-un popor neastâmpărat. Violent şi iubăreţ. Sentimental şi fără scrupule. Cu şcoală înaltă, Liszt, Chopin şi Beethoven putând fi oricând geloşi pe un talent care nu ţine seama de convenţii. Niciodată jazz-ul nu e mai frumos decât atunci când recunoşti, în subtilităţile lui, ceea ce marii maeştrii ai muzicii universale au „furat” din armoniile naturii. Jazz-ul ridică fusta Doamnei arătând că este o fiinţă vie, tânără şi nărăvaşă, care de-abia aşteptă să-şi dea în petic. Aici, Johnny Răducanu e maestru de ceremonii. Farmecul lui are chipul oacheş al copilului care ia vioara în mână şi chiar cântă la ea.
Ion Caramitru

Îmblânzind jazz-ul cu nostalgia melosului românesc, creator, interpret şi însufleţitor de talente, Johnny Răducanu e neconfundabil în fiecare gest, originalitatea lui fiind una cu firescul lui, muzica fiind însăşi respiraţia lui.
Nina Cassian

Cu ani în urmă, la Tescani, m-am amuzat cântând, cu Johnny la pian, tot soiul de muzici retro. Am descoperit, cu acel prilej, cât de aplicat şi de serios poate fi prietenul meu, chiar când lucrurile pornesc de la frivolitate. Crezusem că o să ne distrăm, pur şi simplu, dar Johnny a transformat totul în construcţie eleborată, în efect scenic: a gândit un acompaniament abil, cu treceri ingenioase de la o melodie la alta, mi-a dat sfaturi „tehnice”, pe scurt, m-a obligat la un efort care a durat două nopţi. E unul din motivele pentru care îl asigur de amorul meu. El ştie să ia în serios ceea ce mai toţi iau în glumă şi să ia în glumă ceea ce mai toţi iau în serios. Iar aceasta este una din definiţiile clasice ale înţelepciunii…
Andrei Pleşu

Johnny Răducanu şi-a înnodat inima pe acoperişul timpanelor noastre ca un leopard în rut. De fapt, Johnny nu cântă. La el melosul este un deşert al tăcerii. Răsare o Sahară în noi, prefigurându-se cămila. Şi totuşi el ne călătoreşte.
De ce îl iubim noi pe el şi pe geniul lui atât de mult? Amândoi sunt doi singuratici. Johnny îşi ţine geniul de mână ca pe un copil. Nici nu-l lasă să se joace, dar nici mâna nu i-o strânge prea tare, ca să nu i-o vatăme. (…) Sunt un om gelos. Şi atunci, de supărare, căutând să-l uit, încep să-l aud.
Nichita Stănescu

Johnny a adăugat jazz-ului mondial accentul unui simţământ unic. Prin el, feeling-ul universal şi-a îmbogăţit energia inefabilă. Johnny Răducanu a introdus în jazz instituţia autohtonă a oftatului.
Sorin Dumitrescu

Johnny Răducanu – monument viu al jazz-ului românesc – pentru vârstele sale, toate jucând hora prin faţa noastră şi dovedindu-ne mereu că arta nu are frontiere şi artistul – vârstă.
Da Grigore

Jazz-Omul Johnny – amestec de blândeţe cu vifore, de tristeţe cu umor, de vervă cu muţenii, de ironie cu candoare – un cocktail ameţitor.
Cornel Todea